Nea Marin Miliardar

Eul nostru interior

Eul tău interior se află în interiorul tău şi cu ajutorul lui devii conştient de adevăratele sentimente, legat de tot ceea ce te înconjoară şi cu care iei contact în viaţă. Eul tău interior traduce sentimentele în adevăr. Aceasta te ajută să-ţi înţelegi emoţiile, experienţele vieţilor trecute şi influenţa lor asupra vieţii actuale. Eul tău interior este tovarăşul, confidentul tău credincios şi permanent şi cel ce deţine secretele subconştientului. Eul tău interior cunoaşte adevărata realitate a lumii aflată în afara şi în interiorul tău. Eşti conştient de existenţa eului tău interior pe toată durata vieţii tale prin intermediul sentimentelor tale. Eşti în contact cu el atunci când ai acea stare de linişte interioară care să-ţi permită să-ţi examinezi gândurile şi experienţele şi să descoperi care sunt adevăratele sentimente pe care le nutreşti faţă de anumite lucruri şi situaţii. Eul tău interior te ajută să descoperi de ce simţi ceea ce simţi şi este acel rezonator care redă prin reflectare modul în care răspunzi şi reacţionezi la orice ţi se întâmplă în viaţă. Eul tău interior îţi cunoaşte adevăratele tale sentimente şi le aduce la un nivel conştient cu ajutorul emoţiilor şi reacţiilor pe care le ai în faţa experienţelor prin care treci. In orice împrejurare, eul tău interior pătrunde dincolo de aparenţe şi recunoaşte cu claritate adevărul. Urmându-ţi sentimentele, în mod instinctiv şi intuitiv ştii ce este corect şi bine pentru tine. Tot ce ai de făcut pentru a cunoaşte adevărul despre orice este să ai încredere în sentimentele tale şi să crezi în tine. Încrederea începe în interiorul tău. Pe măsură ce intri în contact cu tine însuţi, înveţi cum să ai încredere în sentimentele şi răspunsurile tale în faţa evenimentelor din viaţă, cum să ai încredere în eul tău interior şi cum să-ţi urmezi sentimentele. Pe măsură ce ai încredere în tine însuţi, începi să recunoşti adevărul interior. Acest lucru contribuie enorm la înţelegerea amintirilor din vieţile trecute şi în perceperea tuturor faţetelor experienţelor tale. Poţi de asemenea conştientiza eul tău interior ca fiind acea voce suavă din lăuntrul tău care-ţi şopteşte din liniştea minţii tale. Vocea ta interioară este numită câteodată presimţire, intuiţie sau senzaţie a unei certitudini referitoare la ceva. Eul tău interior îţi vorbeşte prin vocea ta lăuntrică, prin simţămintele tale şi îţi spune adevărul de fiecare dată. Când ai încredere în tine şi îţi asculţi vocea lăuntrică, auzi întotdeauna numai adevărul. Cu cât asculţi mai mult de această voce şi cu cât ai mai multă încredere în eul tău interior, cu atât o vei auzi mai clar şi o vei conştientiza mai bine. Exerciţii de deschidere Pentru a intra cu adevărat în contact cu eul tău interior şi pentru a auzi vocea din lăuntrul tău, va trebui mai întâi să faci să tacă pălăvrăgeala şi starea de permanentă distracţie a conştientului.

Este mult mai uşor să intri în contact cu eul tău interior dacă te afli într-o stare de pace interioară şi de reculegere. Eşti mult mai receptiv la glasul tău interior, îl poţi auzi şi asculta mult mai bine dacă te găseşti într-un loc liniştit şi odihnitor. Poţi găsi un astfel de loc în interiorul minţii tale plasându-te, cu gândurile şi cu simţămintele tale, într-o scenă din natură, unde eşti în acord cu liniştea şi frumuseţea naturii şi cu tine însuţi. Îţi poţi crea un sanctuar interior, care să reprezinte un loc special din interiorul tău unde să vibrezi în armonie cu eul tău interior şi unde să simţi bucuria de a fi ceea ce eşti. Sanctuarul tău interior este un loc plin de pace şi linişte, unde poţi găsi izolarea şi unde te poţi regăsi pe tine însuţi. Aici este locul unde poţi privi în interiorul tău pentru a reflecta în linişte la stările tale sufleteşti în faţa evenimentelor care au loc în viaţă. Acolo poţi auzi şi asculta vocea ta interioară şi poţi afla răspunsuri la întrebările pe care ţi le pui. Acolo este locul unde poţi fi în contact direct cu eul tău interior şi îţi poţi înţelege simţămintele şi unde poţi avea toată încrederea că vei afla adevărul. Sanctuarul tău poate fi malul mării, unde auzi valurile care se sparg de ţărm şi simţi căldura blândă a soarelui. Poate fi o pădure, unde respiri aerul proaspăt şi simţi vântul cum adie şi clatină frunzele ce foşnesc uşor în bătaia lui. Poate fi un câmp deschis, de unde orizontul se vede în toate direcţiile. Poate fi un munte, cu o cascadă cu apă rece şi limpede, strălucind în soare. Poate fi o grădină, plină cu flori minunate. Sanctuarul tău interior poate fi oriunde şi orice vrei tu să fie. Poate fi un loc pe care îl cunoşti din realitate sau poate exista doar în mintea ta. Sanctuarul tău poate fi simbolul unui simţământ pe care l-ai avut sau al unui loc pe unde ai fost, unde te-ai simţit cu adevărat tu însuţi şi în largul tău. Poate reprezenta o stare interioară prin care ai trecut atunci când te-ai simţit în deplină armonie cu tine însuţi şi cu natura înconjurătoare. Crearea sanctuarului tău interior Imaginează-ţi un loc natural, liniştit unde să poţi fi în contact cu eul tău interior şi în acord perfect cu natura din preajmă. Intră în nivelul Alfa şi creează-ţi mental sanctuarul tău interior. Încearcă să îl vezi, să îl simţi şi să fi cu adevărat acolo. Bucură-te de senzaţia de pace şi de linişte din interiorul tău. Lasă-te pătruns de pacea şi de blândeţea naturii ce te înconjoară în timp ce laşi cale liberă conştientizării eului tău interior. Descrie în jurnal ce simţi în ceea ce te priveşte şi care sunt gândurile care îţi trec prin minte în această stare de armonie deplină cu tine însuţi. Acest lucru te va ajuta să conştientizezi modul în care poţi lua contact cu simţămintele tale şi cum se prezintă înaintea ta adevărul tău interior şi cunoaşterea aflate în profunzimea fiinţei tale. Descrie modul în care arată sanctuarul tău şi notează în jurnal toate imaginile pe care le conştientizezi. Imaginile pot reprezenta simbolurile unor simţăminte adânci şi profunde. Interpretează imaginile pentru a vedea de ce ţi-au apărut acolo, în sanctuarul tău. Intră în contact cu stările sufleteşti care ţi le produc şi cu ceea ce ele reprezintă. O dată ce ţi-ai creat sanctuarul, te poţi duce acolo ori de câte ori doreşti şi orice motiv ai avea. Te poţi duce acolo pentru a intra în contact cu eul tău interior şi pentru a afla adevăratele tale simţăminte. Te poţi duce ca să asculţi vocea interioară şi să auzi adevărul. În liniştea sanctuarului tău interior te poţi odihni şi linişti. Te poţi simţi în armonie cu tine însuţi şi te poţi bucura pur şi simplu că exişti. Te poţi duce acolo, în interiorul fiinţei tale, pentru a da curs liber amintirilor vieţilor tale trecute şi a vedea cum sunt ele reflectate în emoţiile și experienţele prezentului. Stând în contact cu simţămintele tale şi ascultându-ţi gândurile, poţi dobândi perceperea şi înţelegerea cauzelor care te fac să reacţionezi în modul în care o faci în prezent în faţa emoţiilor şi experienţelor tale.

Lecții de viață

   Într-un colț retras al unei cofetării o bătrână stă la o masă și privea cu dragoste chelnerița. După câteva minute chelnerița aduce meniul și-i cere comanda.

Bătrâna întrebă:

– Cât costă o felie de tort?

– Trei lei.

   Bătrâna scoate din portofel niște monede, începe să numere încet și apoi întreabă din nou:

– … și cât costă cea mai mică?

   Chelnerița devine puțin nervoasă pentru că avea multe mese de servit.

– Doi lei.

– Nu-i nimic, atunci o iau cu plăcere pe cea mai mică, a răspuns bătrâna.

   Chelnerița a adus felia de tort enervată și imediat a pus nota de plată pe masă gândindu-se ca nu cumva să plece imediat băbuța și să nu achite.

   După ce bătrâna a mâncând foarte încet și cu plăcere felia de tort, s-a ridicat, a pus banii pe masă și a scris ceva pe o foaie de hârtie și a plecat iar pe marginea farfurioarei a mai lăsat un plic.

   Când chelnerița s-a dus să curețe masa, a observat că bătrâna îi lăsase bacșiș un leu.

   Emoția și surpriza i-au adus o suferință în suflet nespusă.

   S-a întors repede să caute bătrâna pentru a-i returna bănuțul și a-i mulțumi.

   Era prea târziu, plecase.

I-a părut rău că a judecat-o pe bătrână ieftin.

   Bătrâna avea doar trei lei și tocmai luase o felie de tort de doi lei pentru a-i da un leu ca dar.

   Apropiindu-se tânăra din nou de masă, observă un plic pe care îl deschise și descoperi o poză, era o fotografie cu chipul mai tânăr al bătrânei ținând în brațe un copil.

Apoi citi biletul...

” Maria,

Nu mă cunoști...

   Părinții tăi acum două zeci de ani au avut un accident și au murit. Te-am crescut până la trei ani, apoi și eu am suferit un accident vascular, iar tu ai fost înfiată. Te-am găsit greu, iar astăzi am văzut-o în tine pe fiica mea. Mare bucurie! Semeni leit cu ea!

Te iubesc nespus!

Acum am plecat la azilul unde sunt... Nu mă căuta...

Ai aici adresa și o cheie unde vei găsi o locuință cu tot ce îți trebuie. Este a ta și a viitorilor tăi copii...

Nu plânge... Te îmbrățișez cu mult dor și drag,

Bunica Ana. ”

   Tânăra izbucni în lacrimi și săruta atât poza cât și scrisoarea. Cu leul în mână stătea și privea la ceruri. După după săptămâni de căutări găsește azilul unde stătea bunica.

Când a ajuns acolo cineva o așteptă pe Maria și îi spuse:

” - Vă rog să ne iertați. Bunica Ana a plecat la Ceruri acum patru zile. Știa că veți veni și v-a lăsat câteva cadouri. Vedeți casa nouă de alături? Este construită de ea pentru bătrânii singuri. Ați avut o bunică minunată! ”

   Tânăra se așeză pe un scaun și își cuprinsese fața cu palmele sale, iar printre ele curgeau picuri de lacrimi... Era durerea adâncă pentru bunica ei.

   Această poveste reală arată clar că se pot trage concluzii pripite. Înainte de a judeca pe cineva ar trebui să privești între pereții săi, să îi cunoști temerile și grijile, trăirile. Nu lovi! Nu folosi cuvântul ca o armă pentru că doare! Vei fi urmărit toată viața de răutatea lor... Atunci vei vedea cât de fragil este omul din spatele aparenței. Vei observa că sunt oameni minunați pe care nu îi cunoști dar îi judeci după aparențe.

Viața este complicată. Câte o dată greșim fără să ne dăm seama, dar în momentul în care realizezi ce ai făcut-o îți pare rău, ai vrea să repari dar nu se mai poate . 

Veac de tăcere

Am să fug cu tine-n munte să uităm cuvântul "dacă"

Am să fug cu tine-n munte să uităm cuvântul "nu"

Hai să conjugăm ninsoarea şi uitarea eu şi tu

Timpul pe deasupra noastră ca o sanie să treacă.

 

Am să fug cu tine-n munte să uităm cuvântul "însă"

Am să fug cu tine-n munte să uităm cuvântul "hai"

Vai, vom face repetiţii pentru iad şi pentru rai.

De ecouri mari de piatră vei fi răsă, vei fi plânsă.

 

Am să fug cu tine-n munte să uităm cuvântul "pleacă"

Am să fug cu tine-n munte să uităm cuvântul “taci"

Prin albastrele troiene să fim liberi şi săraci,

Să uităm ce-nseamnă totuşi, să uităm ce-nseamnă "dacă".

 

Să uităm academia, tribunalul, primăria,

Veveriţe fără nume ne predea curate legi,

Când se va răsti furtuna vorba mea s-o înţelegi

Cănd vor susura izvoare află c-a murit mânia.

 

Şi de unde până unde să uităm ce mai înseamnă

Să rămânem ai naturii, botezaţi în necuprins,

La sfârşitul toamnei lumii să ne apucăm de nins

De Crăciun ne fie iarăşi dor de vară şi de toamnă.

 

Vai, sunt răuri pe aicea care merg spre noi cuminte

Vino, să spălăm în ele pata lumii de noroi,

Ca într-un târziu şi munţii să înveţe de la noi,

Darul de-a trăi mai liber fără a rosti cuvinte.

 

Sunt sătul de vorbe, vorbe, a nimic aducătoare,

Vino să uităm cuvinte şi să învăţăm a fi,

De cuvinte fără noimă, de sonorităţi pustii,

Să spălăm întrega fire, să trăim cu-ndurerare.

 

Să uităm ce-nseamnă "lume", şi "avere", şi "putere"

Să uităm cuvântul "dacă", să uităm cuvăntul "da",

Şi-ntr-un veac fără cuvinte, ca doi cai fără de şa

Să trăim tăcând iubirea, fiindcă totul e tăcere. 

Autor Adrian Păunescu

Sapiosexualitatea

     

          Deși inteligența este o trăsătură care îi atrage pe mulți, pentru unii oameni este factorul decisiv atunci când vine vorba de a alegerea unui partenet. 

   Sapiosexualitatea este un termen care devine din ce în ce mai cunoscut în lumea relațiilor romantice. Acest termen provine de la cuvântul latin sapiens, care înseamnă înțelept și se referă la atracția față de oameni inteligenți.
Deși experții au inventat cuvântul „sapiosexualitate” relativ recent, conceptul în sine este foarte vechi. Încă din anul 380 î.Hr., Platon a vorbit în cartea sa „Simpozionul” despre relația dintre iubire și intelect. Inteligența a fost întotdeauna o trăsătură atractivă pentru mulți oameni. Dar în cazul sapiosexualilor, aceasta este trăsătura care îi stimulează și atrage cel mai mult.

   Așa cum știm cu toții, atracția fizică joacă un rol foarte important în multe situații, atunci când te îndrăgostești. Acesta este un aspect pe care majoritatea oamenilor îl au în minte (indiferent dacă îl conștientizează sau nu).

   Cu toate acestea, pe cont propriu, atracția fizică nu determină dacă vei fi atras sau nu de cineva. De fapt, majoritatea oamenilor nu se simt atrași de o singură trăsătură, ci de un set de calități care îi face să dorească pe cineva. Astfel, atitudinile, gândurile, sentimentele și comportamentele care alcătuiesc personalitatea altei ființe umane influențează profund atracția cuiva față de aceasta. Apoi, în funcție de gusturile fiecărei persoane, aceasta va aprecia unele componente mai mult decât altele.

   În sapiosexualitate, oamenii iau în considerare factorii fizici și personalitatea. Cu toate acestea, se simt mai atrași de schimbul de idei noi și de conversații profunde care îi îmbogățesc atât emoțional, cât și intelectual. Prin urmare, pentru ei, cuvintele nu sunt doar instrumente de comunicare, ci și de seducție. Se simt mult mai atrași de cunoștințele unei persoane sau de intimitatea care poate fi construită într-o conversație decât de orice altă trăsătură.

   De obicei, atunci când vorbim despre inteligență, o asociem cu o capacitate cognitivă ridicată sau cu capacitatea de acumulare de cunoștințe noi a unei persoane. Însă pentru mulți cercetători din zilele noastre, definiția depășește cu mult aceste aspecte.

   De obicei, sapiosexualii sunt oameni cu mintea deschisă. Sunt atrași de tot ce este nou și doresc să învețe și să dobândească noi cunoștințe.

În zilele noastre, există o definiție mult mai amplă a inteligenței. Prin urmare, sapiosexualii pot să nu difere foarte mult de populația generală. S-ar putea să aibă chiar mai multe în comun cu ceilalți decât ai crezut la început. Cu toate acestea, există anumite caracteristici definitorii:

• Sapiosexualii tind să fie persoane cu un grad ridicat de autocunoaștere.
• Sunt persoane cu mintea deschisă.
• Tind să aibă un nivel ridicat de inteligență.
• Sunt atrași de tot ceea ce este nou și inovator.
• De obicei, sunt oameni atenți și profunzi.
  
• Sunt dornici să învețe și își dedică o parte din timp pentru dobândirea de noi cunoștințe.
• Sunt seduși de conversații profunde.
• Deși atât bărbații cât și femeile pot fi sapiosexuali, sapiosexualitatea este mai frecventă la femei.
  

   Inteligența este doar o trăsătură a unei persoane. Deși este o calitate pozitivă, atracția puternică față de capacitatea cognitivă a altuia poate fi dăunătoare pentru anumite persoane. Acesta este cazul persoanelor cu o stimă de sine scăzută, care tind să-i idealizeze pe alții, deoarece nu se iubesc destul pe ele însele. În cele din urmă, această atitudine poate fi dăunătoare și îi poate face să se simtă și mai nesiguri pe acești oameni.

   Recunoașterea și admirarea trăsăturilor unei alte persoane sunt lucruri foarte sănătoase în relațiile romantice. Acest lucru este valabil indiferent dacă este vorba despre inteligență sau orice altă calitate. Cu toate acestea, fiecare relație ar trebui să fie echilibrată și să nu-l facă pe niciunul dintre parteneri să se simtă mai prejos decât celălalt.

Preluat din https://dozadesanatate.ro